Călcarea jurământului militar, trădarea de patrie, folosirea funcției publice în interes particular, subminarea puterii de stat, spionajul în favoarea unei organizații subversive dușmane, sunt faptele cele mai periculoase, incriminate de orice sistem de drept din lume ce sunt condamnate cu detenția pe viață sau moartea în caz de război.
Legitimitatea incriminării documentarea, probarea, dar mai ales descoperirea și pedepsirea acestor infracțiuni speciale contra statului sunt în sarcina organelor de urmărire și investigații ale structurilor specializate, rolul determinant revenind justiției militare și serviciilor militare de informații strategice.
În statele unde aceste infracțiuni extreme cu grad ridicat de pericol la adresa siguranței naționale sunt tratate superficial, se produc fenomene care pot conduce la lichidarea acelor state și la pauperizarea sau eliminarea fizică a cetățenilor acestora, și de aceea sunt încadrate la categoria crimelor împotriva umanității, genocid, extincția parțială a unor entități umane, sociale și economice.
Alăturate portului ilegal a unor insigne și decorații sau semne distinctive ale unor uniforme aparținând unor state ostile, acestea în sine constituie circumstanțe agravante.
Acordarea de decorații, avansările în grad fără o pregătire militară și academică corespunzătoare, pe criterii politice, clientelare, prin cumpărarea de influență a unor persoane din conducerea statului sau a unor organizații de interes public, ieșirea în public echipați în ținută militară, produc confuzie și tind să decredibilizeze unele dintre cele mai onorabile instituții ale statului.
Prin anii 1945-1950 se mai întâmpla să se plimbe pe Calea Victoriei generali și colonei făcuți cum spun militarii la apelul bocancilor, care nu absolviseră nici măcar cursurile elementare, mulți nu efectuaseră nici stagiul militar obligatoriu, însă care se puseseră la dispoziția dușmanului străin ocupant, care împusese în subsidiar și regimul politic obedient guvernului statului cotropitor.
Acum din nou parcă reînvie această meteahnă stalinistă și apar generali și colonei de carton care în viața lor nu au comandat măcar o grupă de luptători, și nu cunosc principiile elementare de funcționare a unui organism militar, nu au urmat nici o carieră militară, nu au săpat în viața lor un tranșeu și nu au tras cu nici o categorie de armament.
Uniunea Apărătorilor Patriei din România, care are în componență toate structurile de apărare, siguranță, ordine publică, intervenții la dezastre naturale sau artificiale, asociațiile de diplomați, magistrați militari, lectorii din instituțiile de învâtâmânt militar superior și mediu, societatea civilă care slujește înteresele statului, asociațiile cadrelor militare în rezervă, solicită fatorilor decidenți și organelor abilitate să se autosesizeze și să pedepsească cu asprime dar dreaptă cauză tentativele de maculare a uniformei militare, insemnelor de stat, a gradelor și funcțiilor militare, ca o consecință a diseminării percepției publice deformate privind statutul cadrelor militare. În egală măsură acestea solicită amendarea unor jurnaliști din presa scrisă, radio și televiziune care instigă prin poziția lor exprimată în direct, la stări de nemulțumire ale civililor împotriva militarilor privind veniturile, drepturile și obligațiile față de stat, ca o consecință a războiului mediatic la care suntem supuși de peste un sfert de secol.
Bagatelizarea cutului eroilor apărătorilor patriei din toate timpurile și locurile, insulta și jignirea superiorului în grad chiar și după trecerea în rezervă, călcarea disciplinei militare dar mai ales trădarea de patrie și nerespectarea jurământului militar, sunt fapte grave ce trebuiesc urgent instrumentate de organele abilitate ale statului.
1.Anexă preluată din Lumea Justiției
Pe langa presa de casa, sefa DNA Laura Codruta Kovesi mai are un agent de imagine extrem de activ. Este vorba despre Vasilica Danilet, cel revocat din CSM si adus inapoi de CCR. Acesta se comporta ca un veritabil consilier de PR al Codrutei Kovesi, avand grija sa mediatizeze iesirile publice ale sefei parchetului anticoruptie. A facut-o si cu ocazia ultimului interviu al lui Kovesi, in care aceasta ne-a explicat rolul mesianic pe care ea si DNA il au. Vasilica Danilet a anuntat pe Facebook faptul ca sefa DNA urmeaza sa dea un interviu la Digi 24, precizand, evident, ora si ca emisiunea poate fi urmarita online (vezi foto). Ce s-a intamplat dupa ne mira, Vasilica stergandu-si postarea. Poate i-o fi atras atentia vreun sef de-al lui de prin CSM sau cine stie de unde. Altfel, daca tot se ocupa de PR pentru Kovesi, poate Vasilica ii da o mana de ajutor si ministresei Pruna, pe care sa o sfatuiasca sa nu mai iasa in halat sau macar sa isi aleaga un alt halat, care sa semene mai multa a haina. Gandindu-ne totusi mai bine, nu credem ca Vasilica este in masura sa se ocupe de domeniul vestimentar. Asa ca mai bine sa ramana la PR-ul pentru Kovesi.
* Sa mai spuna cineva ca DNA-ul Codrutei Kovesi e de capul lui si ca „Marele Licurici” de peste ocean nu are nicio legatura cu ce se intampla astazi in Romania. Ambasada SUA a recunoscut oficial implicarea in trebuirile interne ale DNA, in reactia referitoare la Ordonanta Prunei pe interceptari: „Parteneriatul Strategic SUA-Romania a condus la o cooperare din ce in ce mai stransa si mai importanta intre instituțiile de aplicare a legii in sprijinul luptei impotriva criminalitatii organizate internationale, coruptiei, criminalitatii cibernetice si terorismului”. Desigur, nu este prima confirmare de acest gen, existand de-a lungul timpului oficiali inalti americani care au vorbit despre sprijinul pe care SUA il acorda DNA. Practic, vin din ce in ce mai multe confirmari oficiale ca Romania nu mai este condusa de romani si ca am ajuns o colonie impartita intre marile puteri. Iar lucrurile vor continua in acest fel si in viitorul apropiat, cu aceleasi actiuni de distrugere a capitalului economic autohton si de decredibilizare a clasei politice romanesti, timp in care sefii din Justitie se vor ploconi pe la ambasade.
Anexa extras din Statutul Cadrelor Militare
ART. 1 Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înţelege cetãţenii romani cãrora li s-a acordat grad de ofiţer, maistru militar sau subofiţer, în raport cu pregãtirea lor militarã şi de specialitate, în condiţiile prevãzute de lege. Cadrele militare sînt în serviciul naţiunii.
ART. 2 Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sînt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor.
Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhica, sînt: A. Subofiţeri:a) sergent major; b) plutonier; c) plutonier major;d) plutonier adjutant;e) plutonier adjutant şef.B. Maiştri militari: a) maistru militar clasa a IV-a;b) maistru militar clasa a III-a;c) maistru militar clasa a II-a;d) maistru militar clasa a I; e) maistru militar principal.C. Ofiţeri:a) ofiţeri cu grade inferioare:- sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militarã; - locotenent;- cãpitan;b) ofiţeri cu grade superioare:- maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militarã;- locotenent-colonel, respectiv cãpitan-comandor pentru cei din aviaţia şi marina militarã;- colonel, respectiv comandor pentru cei din aviaţia şi marina militarã; c) generali şi amirali, - general de brigada - cu o stea, respectiv general de flotila aerianã - cu o stea, pentru cei din arma aviaţie şi contraamiral de flotila - cu o stea, pentru cei din arma marina;- general-maior - cu doua stele, respectiv contra-amiral - cu doua stele, pentru cei din arma marina;- general-locotenent - cu trei stele, respectiv vice-amiral - cu trei stele, pentru cei din arma marina;- general - cu patru stele, respectiv amiral - cu patru stele, pentru cei din arma marina.
ART. 3 Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintã recunoaşterea în plan social a calitãţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decît în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 4 Cadrele militare se pot afla în una dintre urmãtoarele situaţii:
a) în activitate, cînd ocupa o funcţie militarã. Calitatea de cadru militar în activitate se menţine şi pe timpul cît acestea sînt eliberate din funcţii pentru a urma diferite forme de pregãtire în interesul serviciului, precum şi atunci cînd sînt puse la dispoziţie: în vederea încadrãrii sau trecerii în rezerva ori în retragere; pentru cazurile de boala stabilite prin hotãrîre a Guvernului; pe timpul cît sînt în captivitate. Pot fi ofiţeri, maiştri militari sau subofiţeri în activitate persoanele care au cetãţenie românã şi domiciliul în ţarã;
b) în rezerva, cînd nu ocupa o funcţie militarã, dar întrunesc condiţiile prevãzute de lege pentru a fi chemate sa îndeplineascã serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;
c) în retragere, cînd, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.
ART. 5 Ofiţerii, maistrii militari şi subofiţerii în activitate sînt militari profesionisti. Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer este o activitate menita sa asigure funcţionarea, perfecţionarea şi conducerea organismului militar în timp de pace şi de rãzboi.Accesul în profesie, precum şi evoluţia ulterioara pe treptele ierarhiei militare au la baza principiile şi normele cuprinse în prezenta lege. In aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apãrãrii Naţionale se elaboreazã Ghidul carierei militare, aprobat prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 6 In exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii şi prevederilor regulamentelor militare, ofiţerii, maistrii militari şi subofiţerii sînt investiti cu exerciţiul autoritãţii publice, bucurindu-se de protecţie potrivit legii penale.
ART. 7 Îndatoririle, drepturile şi libertãţile cadrelor militare sînt cele stabilite de Constituţia României, de legile tarii şi de prezentul statut.Profesia de ofiţer, maistru militar sau subofiţer în activitate incumba îndatoriri suplimentare, precum şi interzicerea ori restrîngerea exercitãrii unor drepturi şi libertãţi, potrivit legii.
ART. 8 Cadrele militare au urmãtoarele îndatoriri principale: a) sa fie loiale şi devotate statului roman şi forţelor sale armate, sa lupte pentru apãrarea României, la nevoie pînã la sacrificiul vieţii, sa respecte şi sa apere valorile democraţiei constituţionale;b) sa respecte jurãmîntul militar şi prevederile regulamentelor militare, sa execute întocmai şi la timp ordinele comandantilor şi ale sefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sînt încredinţate. Cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis sa execute acte contrare legii, obiceiurilor rãzboiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage rãspunderea penalã şi civilã a subordonaţilor;c) sa pretuiasca onoarea şi gloria de lupta ale forţelor armate ale României, ale armei şi unitãţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poarta;d) sa-si perfecţioneze pregãtirea profesionalã, sa asigure instruirea temeinica şi educarea subordonaţilor şi sa apere drepturile acestora;e) sa acţioneze pentru întreţinerea regulamentara şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului şi pentru folosirea şi administrarea eficienta a bunurilor din dotare;f) sa pãstreze cu stricteţe secretul militar, de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al unor activitãţi şi documente.Cadrele militare în activitate au obligaţia sã participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcţie de cerinţele Ministerului Apãrãrii Naţionale, pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin convenţii şi tratate internaţionale.
ART. 9 Cadrele militare în activitate au dreptul la:a) solda lunarã, compusã din solda de grad, solda de funcţie, gradatii şi indemnizaţii, precum şi la prime, premii, sporuri şi alte drepturi bãneşti, ale cãror cuantumuri se stabilesc prin hotãrîre a Guvernului; b) echipament, hrana, asistenta medicalã, medicamente, locuinţa de serviciu, gratuite, concedii şi scutiri medicale plãtite, în condiţiile stabilite prin hotãrîre a Guvernului;c) reduceri sau scutiri de impozit pe venit şi ale cuantumului chiriei, ajutoare şi alte drepturi, potrivit reglementãrilor în vigoare*);d) documente de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihna sau în cazul mutãrii dintr-o garnizoana în alta, potrivit reglementãrilor în vigoare;e) suportarea de cãtre Ministerul Apãrãrii Naţionale a sumelor necesare pentru asigurarea asistenţei juridice a cadrelor militare pentru fapte sãvârşite de cãtre acestea în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale.
ART. 14 alin. 1 În timp de pace, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fãrã platã, pe o duratã de cel mult 4 ani, în urmãtoarele situaţii: a) solicitã sã îşi urmeze soţia sau soţul trimis în strãinãtate de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, de alte ministere, autoritãţi administrative autonome, organe ori alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru îndeplinirea unei misiuni permanente în strãinãtate la misiunile diplomatice, la oficiile consulare sau la alte reprezentanţe naţionale, structuri şi comandamente din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, pentru o perioadã mai mare de 6 luni;b) au fost selectate pentru a ocupa posturi de expert cu statut de angajat temporar în structurile din cadrul organizaţiilor internaţionale din care România face parte, în baza aprobãrii ministrului apãrãrii naţionale.Pentru alte cazuri, temeinic motivate, cadrele militare în activitate au dreptul la concedii fãrã platã, pe duratã determinatã, de cel mult un an. Concediile fãrã platã prevãzute la alin. 1 şi 2 se aprobã de cãtre ministrul apãrãrii naţionale sau de cãtre comandanţii stabiliţi de acesta.Ministrul apãrãrii naţionale poate prelungi durata concediilor fãrã platã prevãzute la alin. 1 şi 2 cu cel mult un an.În perioada concediului fãrã platã, acordat potrivit prevederilor alin. 1 sau 2, cadrele militare sunt suspendate din funcţie şi nu beneficiazã de niciun drept din partea Ministerului Apãrãrii Naţionale, cu excepţia celui privind folosirea locuinţei de serviciu, în cazul când se dispune de aceasta. Perioada concediului fãrã platã nu constituie vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei, vechime în activitate pentru acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei şi/sau pentru acordarea gradaţiei urmãtoare în condiţiile legii. În situaţia prevãzutã la alin. 1 lit. a) şi alin. 2, la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul o perioadã egalã cu 3 pãtrimi din durata concediului fãrã platã.În situaţia prevãzutã la alin. 1 lit. b), la stabilirea stagiului în gradul pe care îl au cadrele militare se ia în calcul întreaga duratã a concediului fãrã platã.La încetarea concediului fãrã platã, instituţia are obligaţia de a numi cadrul militar pe o funcţie vacantã sau sã îl punã la dispoziţie în vederea încadrãrii.
ART. 27 La trecerea în rezervã sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puţin 20 de ani de serviciu militar şi s-au distins prin activitatea desfãşuratã, precum şi celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacã nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar, li se poate acorda dreptul de a purta uniforma militarã.Criteriile de acordare şi de retragere a acestui drept, precum şi situaţiile în care cadrele militare prevãzute la alin. 1 pot purta uniforma militarã se stabilesc prin regulamente militare.
ART. 30 Ofiţerii, maistrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activitãţi care contravin demnitãţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare. Cadrelor militare în activitate le este interzis:a) sa îndeplineascã alte funcţii decît cele în care sînt încadrate, cu excepţia cumulului prevãzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apãrãrii naţionale;b) sa fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societãţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societãţilor comerciale din subordinea Ministerului Apãrãrii Naţionale, din cadrul industriei de apãrare sau în legãtura cu aceasta.
ART. 32 Pentru acte de eroism, curaj şi devotament în executarea unor misiuni, precum şi pentru merite deosebite în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot conferi decoraţii şi titluri de onoare.Pentru vechime în activitate şi rezultate meritorii, cadrelor militare li se conferã medalii şi ordine militare. Pentru îndeplinirea exemplara a atribuţiilor de serviciu, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot acorda recompense morale şi materiale.
